vineri, 30 ianuarie 2015

Jurnal de iubită (partea 5) 2011

Tare aș vrea să uiți și și încetezi odată pentru întotdeauna Ben! Nu mai am nimic pentru tine și pe cât încerci mai tare să exiști în viața mea pe atât mai tare te resping. Înțelege, sunt fericită alături de Dan și asta e tot ce conteză. Nu-mi pasă cum era cu altele sau cum era înainte să mă cunoască, acum e tot ce contează pentru mine.
  Recunoaște, am devenit un capriciu pentru tine, o obsesie, nu știu, însă vreau să înceteze, sa pui punct... Am uitat tot ce a ținut de tine, ar fi bine să faci și tu. Nu-mi pasă dacă mă mai iubești sau nu, mi se rupe, întelege odată!
  Mincinosule! Mi-e scârbă de tine și ceea ce ești... Nu stiu cum te-am putut primi înapoi în viața mea, cum poți trăi în lumea în care te învârți. Nu știu cum te-am putut iubi și cum am putut să fiu cu tine atâta timp. Cum am putut să-mi pierd ani de zile din viață, să mă consum pentru un nimic? Ben, te rog uită-mă! Mereu ți-o spun, întelege... Nu mai scrie despre mine, nu mai face referiri la mine în tot felul de articole și-n ceea ce scrii sau spui. Nu mai sunt în viața ta și nici nu mai am de gând sa fiu. Fac ce vreau și vorbesc cu cine vreau, n-am nevoie de nimeni să-mi spună ce să fac. Știi cum aveam eu vorba aia de mult cu "faci ce vrei, n-am nicio autoritate asupra ta" ei bine Ben, fac ce vreau n-ai nicio autoritate asupra mea...

miercuri, 28 ianuarie 2015

Jurnal de iubita (partea 4) 2011

    Ben. Timpul ne schimbă pe amândoi, tu ştii bine asta. Pe mine sigur m-a schimbat... Nu mai sunt acea fată naivă care plângea după tine când tu erai departe. Nu mai sunt acea fată care mereu te aştepta pe tine... E frumos acum când tu plângi în locul meu? Cum se poate întoarce roata puiule, ţi-am spus mereu asta dar ai crezut că sunt proastă. Ai crezut că pic iar în schemuţele tale...
   Ai avut noroc şi, poate încă ai, că te iubesc şi mereu ai avut un loc special în inima mea chiar dacă... Nu! E deajuns câte şti acum... Voiam atât de mult să mă iubeşti şi pe mine cum ai iubit-o pe Petruţa, cum le-ai iubit pe altele. Atât de complicate sunt vieţile noastre. Atât de grele... Simt uneori că sunt fără puteri, şi poate aş avea nevoie de tine, dar... Dar sunt şi cuvinte de regret, sunt cuvinte peste care nu pot trece singură.

luni, 26 ianuarie 2015

Jurnal de iubită (partea 3) 2011

    Bună. Îți spun aici ce vreau să știi și-apoi te las. Nu vreau să te deranjez și nici să insist cu nimic. În fața ta nu vreau să fiu așa. Nu sunt așa. Orgoliul meu e mult prea mare să mă înjosesc așa, iar tu știi bine. Și dacă mă gândesc bine, ce urmează să-ți spun este exact opusul faptului că nu aș vrea să par așa. Te rog, să nu spui nimănui…
    Aș vrea, dar nu pot, să recunosc că am greșit în fața ta. De multe ori și de multe ori ai trecut cu vederea peste crizele, peste geloziile și peste toate lucrurile pe care ți le făceam. Iubitule… Pot să-ți spun așa? Îmi dai voie? Sau Panda sau Puiule, cum îți plăcea ție… Pot?
   Am visat multe lucruri împreună. Am visat un viitor pentru care luptam și eram dispusă să fac sacrificii, dar am greșit pe parcurs. Am greșit enorm, și nu mă aștept să mă mai ierți. Dar știu Puiule, când mă vezi ți se înmoie picioarele cum ți s-au înmuiat și când m-ai văzut atunci de te chemasem la mine… Am greșit și atunci, imediat după ce m-am despărțit de... ma rog, mi-am bătut joc și te-am dat afară dimineață de nebună ce eram, voiam să suferi și tu, sau poate voiam să te încerc, nu stiu… Nu mai știu, a fost una dintre greșelile pe care le-am făcut în fața ta. Te-am gonit și tot m-ai primit înapoi când eu de fapt trebuia să te primesc.

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Jurnal de iubită (partea 2) 2009

    Și-a plecat a doua oară din viața mea... Atunci am crezut că totul se sfârșește pentru mine. Mergeam la scoală doar să mă prefac, iar pauzele le plângeam la toaletă. Petreceri la care eram amândoi invitați și nu puteam merge cu el. Prietenii mei se distrau cu iubiții sau iubitele lor iar eu suspinam afară la un pachet de țigări după el. El care probabil atunci și-o trăgea cu aia...
    Atâtea planuri... Un căcat de viitor. Cum? Cum am putut să fiu așa de oarbă și să-l las să mă calce iar în picioare? Cum?
    Ziua în care l-am primit din nou în viața mea, a fost una ploioasă. La fel de ploioasă era și cea în care l-am cunoscut pe cel ce mă face acum fericită. Cea mai fericită...
    L-am sărutat inimos, chiar de eram încă dură cu el, dar nu-i rezistam. Simpla lui prezență mă ducea departe. Era slăbiciunea mea și știa bine cum să se folosească de treaba asta. Probabil că de aceea nu mai vreau să-l vad. De ce să-l văd? Să-i cedez iar și să mă distrugă mai rău decât a făcut-o. Ooo nu... Nu va fi așa. Nu mai sunt eu, aia cea naivă care crede în orice cuvânt spune el. Nebunul de el...

joi, 22 ianuarie 2015

Jurnal de iubită (partea 1) 2009

   Pot scrie și eu un jurnal. De ce nu? Sunt atâtea jurnale aici încât mă pot amesteca și eu cu ușurință. Sunt cuvinte pe care le-am spus de-atâtea ori. M-am repetat de zile-ntregi și-acum vreau să le spun din nou. Șă le aștern aici, scris a nuștiu câta oară. Corectat de sute de ori...
   Mi-e teamă... Mi-e teamă ca el să nu plece iar. Mi-era mai aproape decât pielea de pe mine, așa de mult îl iubeam... Eram foarte puternică de fel, și sunt. El era la fel, probabil că asta m-a atras mai tare la el; faptul că știa ce să zică și când să zică, să mă facă să vreau... Sau să nu vreau... Sigur pe el chiar dacă nu-i reușea. Iubirea vieții mele... Marea mea decepție. Idila ce-am trăit-o intens.
   Oricum făcea ce voia el, eu nu aveam niciun fel de autoritate asupra lui. Și vorba asta-l oftica. M-a bântuit prezența lui și după ce m-a părăsit. Îl doream atât de tare chiar dacă-l uram, chiar dacă voaim să dispară totodată, m-a transformat, din firea vesela plină de bucurie și extaz într-o depresie totală și totuși nu-l pot scoate din gândul meu chiar și acum, că sunt cu altcineva. Cel cu care sunt acum mă face fericită... E, poate, de o mie de ori mai bun ca el, dar nu va fi el sau ca el. Nebunul de el. Știam că era nebun și e nebun. Nebun că iată nu pot trece peste, nu-i pot spune adio...
   De ce a venit iar? De ce mă mai caută? Ce mai vrea de la mine? Toată lumea îl urăște, eu de ce să-i mai dau o șansă? De ce să dau cu piciorul relației mele fericite cu cel care mă face fericită? Pentru el? El, pe care l-am iubit din tot sufletul? El, care m-a umilit în fața prietenilor mei, care pofteam după atenția lui câtuși de putină? El, care trăia în trecut? El?... Care încă-l iubesc și-acum...